Propuneri de îmbunătățire a sistemului de mentorat de stagiatură actual

Activitatea unui mentor este foarte importantă și impune   responsabilitate.
Cred că o modalitate directă pentru instituții de a îmbunătăți calitatea mentoratului este de  a recompensa buna îndrumare.
De asemenea, instituțiile ar putea elabora mecanisme pentru evaluarea performanței de mentorat. Deoarece tehnicile de mentorat variază foarte mult în rândul indivizilor (inclusiv timpul petrecut cu elevii, gradul de intervenție în alegerea acestora, modul în care sunt structurate întâlnirile cu studenții și amploarea activităților comune), măsurile calitative nu au valoare.
Fiecare știe că, eficacitatea mentoratului este reflectată de realizările ulterioare a persoanei îndrumate. Deci, devine evident, că rezultatele viitoare ale celor îndrumați reflectă  cât de bine au contribuit mentorii și cât de performantă este activitatea acestora. 

    Iată o analiză SWOT reallizată de colega Siveșan Tatiana care mi-a plăcut cum a fost realizată.        

                              ANALIZA SWOT A ACTIVITĂŢII DE MENTORAT

PUNCTE TARI - programul de mentorat valorifică potenţialul individual al fiecărui cadru didactic stagiar bazându-se pe nevoile personale şi de formare ale acestuia. -      îmbunătăţirea deprinderilor de predare şi performanţelor stagiarilor -      susţinere morală, comunicare, colegialitate -      dezvoltare de profesionalism şi atitudini pozitive -      profesionalizarea activităţii didactice -      facilitarea fazei de tranziţie în primul an de învăţământ -      transpunerea teoriei în practică -      prevenirea izolării profesorilor -      edificarea capacităţii de autoreflecţie -      relaţie bazată pe încredere şi susţinere între un profesionist şi un adult în formare (stagiar) -      mentorul oferă suport, îndrumare, asistenţă, prin tehnici de lucru specifice

PUNCTE SLABE - formalism în desfăşurarea activităţii de mentorat - inconstanţă în folosirea unor criterii/ instrumente obiective pentru selecţia  mentorilor - relaţiile tensionate din unele colective didactice  - inconstanţa în îndrumarea şi monitorizarea şcolilor în elaborarea unor programe proprii de dezvoltare a resurselor umane si susţinere financiară a participării la aceste programe - număr insuficient de mentori pentru formare iniţială la toate disciplinele

OPORTUNITĂŢI  - existenţa proiectului „Dezvoltarea Profesională a Cadrelor Didactice prin Activităţi de Mentorat” şi aplicarea în contextul restructurării şi îmbunătăţirii dinamice a sistemului românesc de învăţământ, urmărind optimizarea ofertei educaţionale în raport cu nevoile de cunoaştere şi de dezvoltare ale elevilor, cu provocările societăţii cunoaşterii şi cu cerinţele de calitate şi de eficienţă cerute de procesul de integrare efectivă în Uniunea Europeană - sprijinul primit din partea conducerilor unităţilor şcolare în organizarea activităţilor de mentorat: stabilirea orarului, asigurarea spaţiului necesar pentru derularea activităţii de mentorat. - existenţa CDI (centrelor de documentare şi informare), posibilitatea utilizării echipamentelor aflate în dotarea acestora. - Iniţierea unor programe naţionale pentru formarea mentorilor - Iniţierea unor activităţi de colaborare între mentori si metodicieni

AMENINŢĂRI - menţinerea mentoratului pentru stagiatură în stagiul de voluntariat. - neconsiderarea parcurgerii programelor de mentorat/ formare curentă ca o condiţie a obţinerii definitivării în învăţământ. - lipsa unor reglementări care să statueze colaborarea dintre metodicieni şi mentorii pentru stagiatură