INDREPTAR DIGITAL - Cum învățăm prin experiențe

 

De ce învățare experiențială la clasă?

Metodologia învăţării experienţiale oferă o serie de avantaje precum:

• Creează spațiul pentru elevi să lucreze în echipă, să își exprime creativitatea, să își antreneze gândirea critică în rezolvarea de probleme şi în luarea deciziilor
• Ajută elevii să facă legătura mai ușor între teorie și experiența lor de viață
• Permite învăţarea personalizată (diferenţiată), pentru că, în contextele generate, elevul trăieşte o experienţă personală pe care o validează şi o valorifică
• Creează un mediu de siguranță pentru elevi să învețe, să exploreze
• Crește motivația elevilor pentru învățare și în afara orelor de la clasă
• Nu necesită o cantitate mare de resurse
• Facilitează crearea unei relații mai apropiate și profunde între profesori și elevi; face ca întâlnirea dintre profesori și elevi să fie plăcută, antrenantă, satisfăcătoare de ambele părţi

John Dewey

Esența învățării experimentale este rezumată de filosoful John Dewey, care spune că „evenimentele există chiar și fără intervenția noastră; ceea ce ne interesează este sensul lor”. Experiența se întâmplă și este inevitabilă. Provocarea pentru dascăli și elevi este cum să înțeleagă și să proceseze experiența. În forma sa generală, metoda de predare prin experiență este inductivă - începe cu experiența „brută” care este procesată prin învățare intenționată și devine, astfel, cunoaștere activă, utilizabilă.

 

Prin urmare, un aspect esențial când implementăm activități specifice învățării prin experiență este acela de a oferi oportunitatea de procesare sau de reflecție asupra experienței educaționale. Dewey susținea că pentru a învăța cu adevărat ceva din experiența trăită trebuie să se creeze timp pentru procesare sau reflecție. 

 

Ciclul învățării prin experiență

Procesarea / reflecția oferă contextul persoanei care învață să facă conexiuni directe între experiența educațională propusă și situații din viața de zi cu zi. Prin procesarea experienței de învățare ne recunoaștem emoțiile, abilitățile noastre, punctele tari și provocările noastre, doar prin faptul că le identificăm și le numim în timpul procesării. Astfel, devenim mai conștienți de toate aceste elemente cheie și le putem accesa și implementa cu mai multă ușurință și în alte situații similare, atât în contexte formale de învățare, cât și în viața de zi cu zi.

Ciclul lui Kolb

Aducem în atenție în continuare un alt model care ne ajută să facem procesarea experiențelor educaționale de învățare - Ciclul învățării prin experiență al lui Kolb.

David Kolb

a contribuit la popularizarea ideii de învățare experiențială făcând referiri la lucrările lui John Dewey, Kurt Lewin și Jean Piaget. Lucrările sale referitoare la învățarea experiențială au contribuit în foarte mare măsură la extinderea filosofiei educației experiențiale. 

Conform lui Kolb, Ciclul Învățării prin Experiență presupune trecerea participanților prin 4 etape succesive, ilustrate în posterul de mai jos:

 

Este important de menționat că Dewey și-a dezvoltat „teoria învățării experiențiale” ca o critică a „educației tradiționale”. Potrivit acestuia, metodologia educațională tradițională a evoluat ca răspuns la nevoile și cerințele capitalismului industrial. Se bazează pe logica deductivă care leagă generalul cu particularul. Educația devine, astfel, un set de discipline pe care elevii trebuie să și le însușească.

#3 Tradițional // ExperiențialDeși Dewey a recunoscut utilitatea și importanța educației tradiționale, el a susținut că este inerent nedemocratică, deoarece este structurat ierarhică, separă învățaea de experiența unor modalități subiective și obiective de cunoaștere. // Învățarea experiențială este concepută ca democratică, holistică și integrează pe deplin procesul de raționalizare a experienței. // În ultimii ani s-au depus eforturi considerabile pentru adaptarea învățării la nevoile elevilor și introducerea învățării centrată pe elev, rezultatele se vor vedea însă după mai multă practică la clasă.

#1 Teoria filosofului John Dewey

Esența învățării experimentale este rezumată de filosoful John Dewey, care spune că „evenimentele există chiar și fără intervenția noastră; ceea ce ne interesează este sensul lor”. Experiența se întâmplă și este inevitabilă. Provocarea pentru dascăli și elevi este cum să înțeleagă și să proceseze experiența. În forma sa generală, metoda de predare prin experiență este inductivă - începe cu experiența „brută” care este procesată prin învățare intenționată și devine, astfel, cunoaștere activă, utilizabilă.

#2 Cum a apărut teoria?

Este important de menționat că Dewey și-a dezvoltat „teoria învățării experiențiale” ca o critică a „educației tradiționale”. Potrivit acestuia, metodologia educațională tradițională a evoluat ca răspuns la nevoile și cerințele capitalismului industrial. Se bazează pe logica deductivă care leagă generalul cu particularul. Educația devine, astfel, un set de discipline pe care elevii trebuie să și le însușească.

#3 Tradițional // Experiențial

Deși Dewey a recunoscut utilitatea și importanța educației tradiționale, el a susținut că este inerent nedemocratică, deoarece este structurat ierarhică, separă învățarea de experiența unor modalități subiective și obiective de cunoaștere. // Învățarea experiențială este concepută ca democratică, holistică și integrează pe deplin procesul de raționalizare a experienței. // În ultimii ani s-au depus eforturi considerabile pentru adaptarea învățării la nevoile elevilor și introducerea învățării centrată pe elev, rezultatele se vor vedea însă după mai multă practică la clasă.

#1 Teoria filosofului John Dewey

Esența învățării experimentale este rezumată de filosoful John Dewey, care spune că „evenimentele există chiar și fără intervenția noastră; ceea ce ne interesează este sensul lor”. Experiența se întâmplă și este inevitabilă. Provocarea pentru dascăli și elevi este cum să înțeleagă și să proceseze experiența. În forma sa generală, metoda de predare prin experiență este inductivă - începe cu experiența „brută” care este procesată prin învățare intenționată și devine, astfel, cunoaștere activă, utilizabilă.

#2 Cum a apărut teoria?

Este important de menționat că Dewey și-a dezvoltat „teoria învățării experiențiale” ca o critică a „educației tradiționale”. Potrivit acestuia, metodologia educațională tradițională a evoluat ca răspuns la nevoile și cerințele capitalismului industrial. Se bazează pe logica deductivă care leagă generalul cu particularul. Educația devine, astfel, un set de discipline pe care elevii trebuie să și le însușească.

#3 Tradițional // Experiențial

Deși Dewey a recunoscut utilitatea și importanța educației tradiționale, el a susținut că este inerent nedemocratică, deoarece este structurat ierarhică, separă învățarea de experiența unor modalități subiective și obiective de cunoaștere. // Învățarea experiențială este concepută ca democratică, holistică și integrează pe deplin procesul de raționalizare a experienței. // În ultimii ani s-au depus eforturi considerabile pentru adaptarea învățării la nevoile elevilor și introducerea învățării centrată pe elev, rezultatele se vor vedea însă după mai multă practică la clasă.

INDREPTAR DIGITAL - Cum dăm și primim feedback

  feedback-ul din partea profesorilor are un efect major asupra gândirii elevilor, acesta putând fie să îi încurajeze să aleagă o provocare și să crească șansele de reușită, fie să caute o ieșire ușoară atunci când se confruntă cu dificultăți sau provocări.

De ce este important feedback-ul?

Crearea de contexte în care elevii primesc și oferă feedback poate să aducă beneficii precum:

#1 înțelegere mai clară a procesului lor de învățare, ce progrese au făcut, ce mai au de învățat

#2 poate ajuta elevii să se autoevalueze, să accepte feedbackul și să își găsească modalități personalizate de a-l folosi

#3 creșterea motivației pentru învățare 

#4 pune accentul pe ce poate fi îmbunătățit și pe găsirea de soluții, nu pe greșeli

#5 oferă spațiu elevilor să exerseze cum să comunice clar, concis, să ofere o părere constructivă, cu empatie

#6 crește încrederea în sine și creează un spațiu de siguranță

Dar ce este feedback-ul?

În context de învățare, înțelegem feedback-ul ca un mod de a oferi suport cuiva pentru a-și îmbunătăți diferite aspecte ale comportamentului și facem acest lucru prin a-i oferi informații cu privire la comportamentul său și la efectele acestui comportament asupra noastră. Feedback-ul înseamnă să îi descriem persoanei comportamentul acesteia și ceea ce am simțit ca reacție la acest comportament (sursa). 

Important de reținut!

Feedback-ul are valoare descriptivă, nu evaluativă!

CE SPUNEM?

• ce ne-a plăcut 
• ce apreciem
• ce considerăm că ar putea fi îmbunătățit: 2 – 3 aspecte

CUM SPUNEM?

• cu observații specifice, concrete, consistente (legate atât de ceea ce ne-a plăcut, cât și de cele 2 – 3 aspecte despre care considerăm că pot fi îmbunătățite)
• avem în minte obiectivul de a susține persoana în procesul ei de învățare și dezvoltare
• oferim indicații ușor de folosit
• implicăm persoana căreia îi oferim feedback
• cu empatie, blândețe și cu scopul de a contribui la dezvoltare / îmbunătățire
• fără judecăți, fără comparații, fără a impune
• folosim o exprimare personală și autentică

 CUM PRIMIM?

• cu deschidere și apreciere 
• cu disponibilitate de a îmbunătăți
• fără justificări, fără critici

• Exemplu de feedback la clasă (după activitate)

  Disciplina: Limba și literatura română // Conținut: Texte funcționale – Afișul (Ziua Fericirii) // Instrument: Aplicația gratuită  Canva // Autor: elevă învățământ primar

  
  1. profesorul ghidează reflecția elevului
  Ce simți despre ce ai învățat? Ce simți despre cum ai învățat? Ce consideri că a ieșit bine? Ce a fost ușor? Ce a fost greu? Ce ai îmbunătăți?
  2. profesorul confirmă sau rafinează munca elevului

  Felicitări pentru primul tău material în Canva. Apreciez elementele grafice pe care le-ai ales, culorile și mesajul. Recomand să încerci și o altă aranjare a lor, gândește-te la care vrei să fie cel mai important element?

  3. profesorul corectează aspectele clare de îmbunătățit

  Nu uita de fiecare dată să verifici scrierea cuvintelor și haide să vedem dacă afișul are și alte elemente! Care sunt? Care e rolul lor?

  Feedforward

  Înainte de finalul acestei lecții, vă invităm să ne uităm la Feedback dintr-o altă perspectivă. 

  Cum ar fi dacă în loc să privim doar înapoi (back), am privi și înainte (forward). Atunci Feedback ar fi completat de Feedforward. 

  David McGeary, solutions engineer D2L, a explorat conceptul de feedforward în practica sa de peste 12 ani la clasă, încercând variante diverse de a așeza studentul în centrul procesului de învățare și de a ghida astfel învățarea. Pornind de la experiența sa de la clasă, aducem în atenție conceptul de feedforward. 

  Cele două concepte sunt complementare, nu se exclud. Chiar dacă veți vedea că întrebările din feedforward nu sunt o noutate și suntem siguri că le adresați la clasă, exersate zilnic se transformă în obicei / rutină ușor de integrat de toți elevii. Porniți cu feedforward, continuați cu feedback și reveniți la feedforward și tot așa.

  

  Imaginea reprezintă o adaptare a graficii lui David McGeary și a fost realizată gratuit cu: Sketchpad.

  Haideți să facem diferența între cele două:

  FeedBACK

  Atunci când oferim feedback ne uităm la trecut, la ceva ce elevul/a a făcut și dorim să oferim sugestii pentru a îmbunătăți diferite aspecte. Prin urmare, feedback-ul urmărește cu precădere să corecteze ceva, să creeze spațiu de reflecție, să confirme sau să îmbunătățească ceva.

  FeedFORWARD

  
  Conceptul de feedforward schimbă perspectiva din care ne uităm la experiența de învățare a elevilor/elevelor. Așa cum îi spune și numele, ne concentrăm pe viitor și punem în centru perspectiva elevilor/elevelor.

  Feedback

  Feedforward

  Corecție

  Reflecție

  Mesaje către elev

  Confirmare / Rafinare

  Citește explicația

  În loc să urmărim doar să corectăm ceva la ceea ce au făcut elevii, ne concentrăm și pe a afla care este reacția lor la experiența de învățare.

  De la reflecție asupra a ceea ce au făcut, ne orientăm către anticipare a ceea ce ar putea face diferit și cum.

  De la a primi sugestii, ne orientăm către a oferi context pentru elevi/eleve să își ofere singuri sugestii, să imagineze scenarii, să își creeze planuri de acțiune.

  Iar de la a confirma sau îmbunătăți, ne orientăm către a explora noi posibilități și a extinde orizontul de cunoaștere și de acțiune. 

  Exemplu de feedforward la clasă (înainte // după activitate)

  

  Afiș Ziua Fericirii

  Ce ți-ai dori să înveți mai mult lucrând cu aplicația Canva? Cum te ajută ce vei învăța? Ce simți despre ce vei învăța / despre ce înveți acum? Ce capcane / provocări crezi că vor apărea? Cum le vei depăși? Cât de pregătit/ă te simți pentru activitate? // Ce vei schimba? Cu ce vei începe? Ce te va ajuta? etc.

  De ce feedfo în acest curs?

  Conceptul vine în acord cu Growth Mindset (Lecția 3.3) întrucât se concentrează pe procesul de învățare mai mult ca o călătorie. Pune accentul nu numai pe ce poate fi corectat și îmbunătățit, ci și pe potențialul elevelor/elevilor.

  Îi încurajează să exploreze posibilități, să depună efort pentru a obține ceea ce își doresc în termeni de învățare și le crește, astfel, încrederea în forțele proprii. În plus, poate fi avut în vedere atunci când procesăm o experiență de învățare folosind Ciclul învățării experiențiale (Lecția 3.5), să includem întrebări focusate pe procesul elevilor/elevelor. 

   

   

   

 

     

 

INDREPTAR DIGITAL - INTENSIV DE EDUCAȚIE DIGITALĂ PENTRU ÎNVĂȚĂMANT PRIMAR (primăvară 2021)

 

De ce acest curs?

Elevii din 2020 vor fi cetățeni activi până în 2070, iar acum poate că ne este greu să ne imaginăm cum va fi lumea în care ei vor trăi activ. Însă, responsabilitatea noastră este tocmai aceasta, să îi pregătim acum pentru a trăi o viață împlinită și independentă în aceste timpuri necunoscute. Iar Covid-19 parcă ne aduce aminte de aceasta, nu credeți? 

Parcursul lor școlar și profesional poate fi afectat de capacitatea lor de a utiliza tehnologia autonom. În programele și cercetările calitative derulate, am remarcat nevoia de a apropia lumile beneficiarilor noștri, a elevilor digitali de cea a profesorilor care doresc să se dezvolte și să realizeze activități didactice facilitate de tehnologie sau online, care integrează capacitatea creativă a elevilor de a folosi tehnologia pentru a se conecta la învățare continuă.

Cum învățăm: creier și emoții

 

 #1

Cu elevii mai mari puteți aduce în discuție metafora elefantului și călărețului, asociate cu informații despre zonele din creier și rolul lor. sursa: Vasile Brașovanu.

 #2

Cu elevii mai mici puteți purta o discuție în jurul zonelor din creier care ne ajută să învățăm, sub forma unei povești cu personaje. Scopul în fiecare situație provocatoare ar putea fi: ”Cum să o liniștim pe Amy, astfel încât Șeriful Tex să ia cele mai bune decizii, iar Hippo să așeze organizat și pe termen lung cunoștințele în memorie. sursa afiș (traducere): blissfulkids.com

#3 Gândire critică și documentare

Împărțiți clasa în 3 grupe – o grupă va căuta informații despre păsări, cea de-a doua grupă va căuta informații despre viețuitoarele care trăiesc pe pământ, iar a treia despre viețuitoarele acvatice. Fiecare grupă va avea de cules informații care să răspundă la următoarele întrebări: Cât din activitatea creierului folosesc aceste viețuitoare și ce funcții pot accesa? Care sunt comportamentele cele mai des întâlnite în cadrul acestui grup de viețuitoare? Ce pot realiza acestea, iar oamenii nu? Cum își exprimă aceste viețuitoare emoțiile? Dacă viețuitoarele ar avea aceeași capacitate ca oamenii de a-și folosi creierul, cu cine te-ai împrieteni și care ar fi primele întrebări pe care i le-ai adresa?

 Resurse:

• Video TED cu neurologul Vilayanur Ramachandran - 3 clues to understanding your brain // 3 indicii pentru a-ți înțelege creierul (subtitrat în limba română, 23 min 17 sec)
• Video TED cu profesorul de chimie Ramsey Musallam - 3 rules to spark learning // 3 reguli pentru învățare atractivă (subtitrat în limba română, 6 min 17 sec)
• Podcast MindArchitect cu Paul Olteanu (limba română)
• Cum învață oamenii cu Olimpia Meșa (limba română)

 

 ROLUL EMOȚIILOR ÎN ÎNVĂȚARE

Activități practice de dus la clasă

Jurnalul emoțiilor (online și / sau față în față)

Propuneți-le elevilor să țină timp de o lună un jurnal care să fie ca un barometru al propriilor stări emoționale pe care le-au trăit la școală. La final de săptămână sau în cadrul orelor de dezvoltare personală ori dirigenție împărtășiți fiecare reflecții din jurnal. Propuneți-le elevilor să răspundă la următoarele întrebări:

• Ce culoare îi pot atribui emoției pe care am resimțit-o cel mai des la școală astăzi? 
• În ce viețuitoare aș transforma-o (emoția) și care e motivul pentru care fac această alegere?
• Care a fost cea mai atractivă lecție de astăzi și ce am învățat din ea?
• În ce moment al zilei petrecut la școală am depus cel mai mare efort? Ce m-a motivat să fiu implicat/ă?

Naufragiul în echipă (față în față)

Setarea cadrului simbolic: pe un vapor, în mijlocul oceanului, se află un grup de exploratori dornici să descopere frumusețile ascunse ale lumii. În urma unei furtuni puternice vasul naufragiază. Din fericire, toți pasagerii supraviețuiesc, aceștia fiind duși de curenți pe o insulă uitată de lume. La câteva zile de la dispariția vasului, autoritățile trimit avioane de recunoaștere pentru a-i putea salva pe supraviețuitori. Aceștia aud unul dintre avioane și încep să se gândească la o strategie. Au acces doar la o porțiune cu nisip pe care pot scrie un mesaj din minimum 5, maximum 10 litere pe care speră ca pilotul avionului să îl înțeleagă și să îi salveze. Sarcină: pe o coală de flipchart întinsă pe jos elevii trebuie să scrie un mesaj de salvare folosind cu toții o singură cariocă de care se leagă câte o bucată de frânghie (ață) manevrată de fiecare participant. Elevii formează un cerc în jurul colii de flipchart pentru a manevra carioca.

 

Jurnalul de învățare al profesorului reflexiv, autor Vasile Brașovanu

Vă invit ca în acest an școlar gândurile cu privire la elevii cu care lucrați, pe care de multe ori le observați că vă inundă toată atenția, să le adunați și să le dați un glas structurat în acest instrument de învățare.

Cercetările în științele educației arată că atunci când un profesor își dezvoltă practicile de reflecție, își împărtășește experiențele de la clasă cu colegii, nivelul de stres se reduce, se eficientizează procesul de predare-învățare-evaluare, crește reziliența și starea de bine. 

Curaj așadar să vă vulnerabilizați alături de oamenii în care aveți încredere, iar jurnalul să fie confidentul care să vă dea sentimentul că meseria pe care o practicați schimbă cu adevărat în bine viețile elevilor.

https://indreptardigital.ro/app/uploads/2020/09/Jurnalul-de-invatare-al-profesorului-reflexiv.pdf.

  

Ce este Growth Mindset

Pornind de la interesul pentru atitudinea studenților față de eșec, cercetătoarea Carol Dweck și echipa sa au descoperit că unii studenți își reveneau foarte repede după un eșec, în timp ce alții erau afectați profund până și de cele mai mici greșeli. 

După studii asupra comportamentului a mii de copii în această privință, Carol Dweck a patentat termenii de Fixed Mindset și Growth Mindset pentru a descrie convingerile oamenilor despre învățare și inteligență. 

Carol Dweck

este o cercetătoare pionieră în domeniul motivației, a reușitelor și succesului oamenilor (sau a absenței lor). Dweck este profesoară la Stanford și autoarea cărții Mindset, o lucrare clasică despre motivație și „mentalitate de creștere”. Munca ei are influență în rândul educatorilor și din ce în ce mai mult și în rândul liderilor de afaceri.

  

Câteva etape pe care să le aveți în vedere în practica la clasă. Nu contează materia pe care o predați, câte ore aveți cu elevii sau dacă sunteți singura persoană din școală care face asta. Și nu contează de câte ori veți face greșeli. Important este să fiți curioși, să fiți încrezători că puteți face asta și să învățați din greșeli.

INTRODUCERE - Introduceți conceptul de Growth Mindset elevilor. Explicați ce înseamnă mindset și faceți distincția între cele două. Întrebați-i ce au înțeles și stimulați discuțiile și întrebările. 

OBSERVARE - Creați o listă de afirmații specifice fiecărui tip de mindset. Afișați materiale vizuale despre aceste concepte pentru a fi la dispoziția elevilor. Creați cât mai multe contexte de reflecție și discuție despre acest subiect, indiferent de oră sau materie.

PUTEREA EXEMPLULUI - Împărtășiți elevilor despre experiența personală de schimbare a modului de gândire. Folosiți puterea lui “Încă”. Creați contexte de învățare de noi lucruri provocatoare. Susțineți elevii să se exprime despre cum este această experiență pentru ei. 

PRACTICĂ -Încurajați-vă elevii. Folosiți corect feedback-ul (vezi Lecția 3.4 Cum dăm și primim feedback). Susțineți greșelile și eșecurile și încurajați elevii să le vadă ca o oportunitate de creștere și învățare. Practicați voi înșivă Growth Mindset!

 Iată și câteva exemple de afirmații care să susțină dezvoltarea Growth Mindset:

 

Propuneri de îmbunătățire a sistemului de mentorat de stagiatură actual

Votul meu merge către d-na Anamaria Corina Golumbeanu . Apreciez viziunea despre felul în care s-ar putea soluționa această activitate : Cred că mai utilă este o rețea virtuală, o comunitate dinamică ce se autodezvoltă prin însăși misiunea de dascăl, dascăl pentru copii dar și pentru noii dascăli.

Anamaria Corina Golumbeanu

„Eu nu am certificat de mentor. Vreau să spun că nu am urmat decât cursul organizat de European Schoolnet Academy. Dar, mentor pentru stagiari am fost fără să vreau, din dorința de a da din experiența mea. La urma urmei fiecare are ceva de câștigat. Stagiarul află din secretele meseriei de dascăl, mentorul primește satisfacția ajutorului dat, satisfacție care este ca o gură de oxigen.
Nu știu dacă instituționalizarea activității de mentor este ceva benefic. Cred că mai utilă este o rețea virtuală, o comunitate dinamică ce se autodezvoltă prin însăși misiunea de dascăl, dascăl pentru copii dar și pentru noii dascăli.”

RESURSE - le-am postat dar unele nu au apărut la Publicatii

            










„Ghid pentru mentori și coordonatori de programe de mentorat”

Acest ghid pentru mentori și coordonatori de programe de mentorat a fost elaborat în cadrul proiectului Learning to Be a Good Mentor și este gândit ca un instrument interactiv, un material de sprijin și de formare pentru (potențiali) mentori.

URL/Link to resource: 

http://www.alsdgc.ro/userfiles/Guidelines_final-RO%281%29.pdf

 „MANAGEMENTUL  CLASEI”- Ghid pentru profesori și învățători
Autori: Bogdana Bursuc şi Alina Popescu 
http://scldr.ro/wp-content/uploads/2013/10/MANAGEMENTUL-CLASEI-1.pdf 

 Ghidul a fost creat în cadrul proiectului „Cum ar putea profesorii să prevină problemele de comportament ale elevilor - Program de formare pentru profesori privind managementul comportamental al elevilor”, finanţat

de către UNICEF România şi Centrul  Parteneriat pentru Egalitate din  fonduri primite de la Fundaţia pentru o Societate Deschisă.

 http://www.unicef.ro/wp-content/uploads/Ghid-de-idei-practice-pentru-parintii-din-scoala-mea-2013.pdf

 Ghid elaborat deInstitutul de Științe ale Educațieiîn cadrul campaniei de participare școlară„Hai la Şcoală!”

Coordonator din partea UNICEF:Luminiţa Costache

Propuneri de îmbunătățire a sistemului de mentorat de stagiatură actual

Activitatea unui mentor este foarte importantă și impune   responsabilitate.
Cred că o modalitate directă pentru instituții de a îmbunătăți calitatea mentoratului este de  a recompensa buna îndrumare.
De asemenea, instituțiile ar putea elabora mecanisme pentru evaluarea performanței de mentorat. Deoarece tehnicile de mentorat variază foarte mult în rândul indivizilor (inclusiv timpul petrecut cu elevii, gradul de intervenție în alegerea acestora, modul în care sunt structurate întâlnirile cu studenții și amploarea activităților comune), măsurile calitative nu au valoare.
Fiecare știe că, eficacitatea mentoratului este reflectată de realizările ulterioare a persoanei îndrumate. Deci, devine evident, că rezultatele viitoare ale celor îndrumați reflectă  cât de bine au contribuit mentorii și cât de performantă este activitatea acestora. 

    Iată o analiză SWOT reallizată de colega Siveșan Tatiana care mi-a plăcut cum a fost realizată.        

                              ANALIZA SWOT A ACTIVITĂŢII DE MENTORAT

PUNCTE TARI - programul de mentorat valorifică potenţialul individual al fiecărui cadru didactic stagiar bazându-se pe nevoile personale şi de formare ale acestuia. -      îmbunătăţirea deprinderilor de predare şi performanţelor stagiarilor -      susţinere morală, comunicare, colegialitate -      dezvoltare de profesionalism şi atitudini pozitive -      profesionalizarea activităţii didactice -      facilitarea fazei de tranziţie în primul an de învăţământ -      transpunerea teoriei în practică -      prevenirea izolării profesorilor -      edificarea capacităţii de autoreflecţie -      relaţie bazată pe încredere şi susţinere între un profesionist şi un adult în formare (stagiar) -      mentorul oferă suport, îndrumare, asistenţă, prin tehnici de lucru specifice

PUNCTE SLABE - formalism în desfăşurarea activităţii de mentorat - inconstanţă în folosirea unor criterii/ instrumente obiective pentru selecţia  mentorilor - relaţiile tensionate din unele colective didactice  - inconstanţa în îndrumarea şi monitorizarea şcolilor în elaborarea unor programe proprii de dezvoltare a resurselor umane si susţinere financiară a participării la aceste programe - număr insuficient de mentori pentru formare iniţială la toate disciplinele

OPORTUNITĂŢI  - existenţa proiectului „Dezvoltarea Profesională a Cadrelor Didactice prin Activităţi de Mentorat” şi aplicarea în contextul restructurării şi îmbunătăţirii dinamice a sistemului românesc de învăţământ, urmărind optimizarea ofertei educaţionale în raport cu nevoile de cunoaştere şi de dezvoltare ale elevilor, cu provocările societăţii cunoaşterii şi cu cerinţele de calitate şi de eficienţă cerute de procesul de integrare efectivă în Uniunea Europeană - sprijinul primit din partea conducerilor unităţilor şcolare în organizarea activităţilor de mentorat: stabilirea orarului, asigurarea spaţiului necesar pentru derularea activităţii de mentorat. - existenţa CDI (centrelor de documentare şi informare), posibilitatea utilizării echipamentelor aflate în dotarea acestora. - Iniţierea unor programe naţionale pentru formarea mentorilor - Iniţierea unor activităţi de colaborare între mentori si metodicieni

AMENINŢĂRI - menţinerea mentoratului pentru stagiatură în stagiul de voluntariat. - neconsiderarea parcurgerii programelor de mentorat/ formare curentă ca o condiţie a obţinerii definitivării în învăţământ. - lipsa unor reglementări care să statueze colaborarea dintre metodicieni şi mentorii pentru stagiatură