Propuneri de îmbunătățire a sistemului de mentorat de stagiatură actual

Votul meu merge către d-na Anamaria Corina Golumbeanu . Apreciez viziunea despre felul în care s-ar putea soluționa această activitate : Cred că mai utilă este o rețea virtuală, o comunitate dinamică ce se autodezvoltă prin însăși misiunea de dascăl, dascăl pentru copii dar și pentru noii dascăli.

Anamaria Corina Golumbeanu

„Eu nu am certificat de mentor. Vreau să spun că nu am urmat decât cursul organizat de European Schoolnet Academy. Dar, mentor pentru stagiari am fost fără să vreau, din dorința de a da din experiența mea. La urma urmei fiecare are ceva de câștigat. Stagiarul află din secretele meseriei de dascăl, mentorul primește satisfacția ajutorului dat, satisfacție care este ca o gură de oxigen.
Nu știu dacă instituționalizarea activității de mentor este ceva benefic. Cred că mai utilă este o rețea virtuală, o comunitate dinamică ce se autodezvoltă prin însăși misiunea de dascăl, dascăl pentru copii dar și pentru noii dascăli.”

RESURSE - le-am postat dar unele nu au apărut la Publicatii

            










„Ghid pentru mentori și coordonatori de programe de mentorat”

Acest ghid pentru mentori și coordonatori de programe de mentorat a fost elaborat în cadrul proiectului Learning to Be a Good Mentor și este gândit ca un instrument interactiv, un material de sprijin și de formare pentru (potențiali) mentori.

URL/Link to resource: 

http://www.alsdgc.ro/userfiles/Guidelines_final-RO%281%29.pdf

 „MANAGEMENTUL  CLASEI”- Ghid pentru profesori și învățători
Autori: Bogdana Bursuc şi Alina Popescu 
http://scldr.ro/wp-content/uploads/2013/10/MANAGEMENTUL-CLASEI-1.pdf 

 Ghidul a fost creat în cadrul proiectului „Cum ar putea profesorii să prevină problemele de comportament ale elevilor - Program de formare pentru profesori privind managementul comportamental al elevilor”, finanţat

de către UNICEF România şi Centrul  Parteneriat pentru Egalitate din  fonduri primite de la Fundaţia pentru o Societate Deschisă.

 http://www.unicef.ro/wp-content/uploads/Ghid-de-idei-practice-pentru-parintii-din-scoala-mea-2013.pdf

 Ghid elaborat deInstitutul de Științe ale Educațieiîn cadrul campaniei de participare școlară„Hai la Şcoală!”

Coordonator din partea UNICEF:Luminiţa Costache

Propuneri de îmbunătățire a sistemului de mentorat de stagiatură actual

Activitatea unui mentor este foarte importantă și impune   responsabilitate.
Cred că o modalitate directă pentru instituții de a îmbunătăți calitatea mentoratului este de  a recompensa buna îndrumare.
De asemenea, instituțiile ar putea elabora mecanisme pentru evaluarea performanței de mentorat. Deoarece tehnicile de mentorat variază foarte mult în rândul indivizilor (inclusiv timpul petrecut cu elevii, gradul de intervenție în alegerea acestora, modul în care sunt structurate întâlnirile cu studenții și amploarea activităților comune), măsurile calitative nu au valoare.
Fiecare știe că, eficacitatea mentoratului este reflectată de realizările ulterioare a persoanei îndrumate. Deci, devine evident, că rezultatele viitoare ale celor îndrumați reflectă  cât de bine au contribuit mentorii și cât de performantă este activitatea acestora. 

    Iată o analiză SWOT reallizată de colega Siveșan Tatiana care mi-a plăcut cum a fost realizată.        

                              ANALIZA SWOT A ACTIVITĂŢII DE MENTORAT

PUNCTE TARI - programul de mentorat valorifică potenţialul individual al fiecărui cadru didactic stagiar bazându-se pe nevoile personale şi de formare ale acestuia. -      îmbunătăţirea deprinderilor de predare şi performanţelor stagiarilor -      susţinere morală, comunicare, colegialitate -      dezvoltare de profesionalism şi atitudini pozitive -      profesionalizarea activităţii didactice -      facilitarea fazei de tranziţie în primul an de învăţământ -      transpunerea teoriei în practică -      prevenirea izolării profesorilor -      edificarea capacităţii de autoreflecţie -      relaţie bazată pe încredere şi susţinere între un profesionist şi un adult în formare (stagiar) -      mentorul oferă suport, îndrumare, asistenţă, prin tehnici de lucru specifice

PUNCTE SLABE - formalism în desfăşurarea activităţii de mentorat - inconstanţă în folosirea unor criterii/ instrumente obiective pentru selecţia  mentorilor - relaţiile tensionate din unele colective didactice  - inconstanţa în îndrumarea şi monitorizarea şcolilor în elaborarea unor programe proprii de dezvoltare a resurselor umane si susţinere financiară a participării la aceste programe - număr insuficient de mentori pentru formare iniţială la toate disciplinele

OPORTUNITĂŢI  - existenţa proiectului „Dezvoltarea Profesională a Cadrelor Didactice prin Activităţi de Mentorat” şi aplicarea în contextul restructurării şi îmbunătăţirii dinamice a sistemului românesc de învăţământ, urmărind optimizarea ofertei educaţionale în raport cu nevoile de cunoaştere şi de dezvoltare ale elevilor, cu provocările societăţii cunoaşterii şi cu cerinţele de calitate şi de eficienţă cerute de procesul de integrare efectivă în Uniunea Europeană - sprijinul primit din partea conducerilor unităţilor şcolare în organizarea activităţilor de mentorat: stabilirea orarului, asigurarea spaţiului necesar pentru derularea activităţii de mentorat. - existenţa CDI (centrelor de documentare şi informare), posibilitatea utilizării echipamentelor aflate în dotarea acestora. - Iniţierea unor programe naţionale pentru formarea mentorilor - Iniţierea unor activităţi de colaborare între mentori si metodicieni

AMENINŢĂRI - menţinerea mentoratului pentru stagiatură în stagiul de voluntariat. - neconsiderarea parcurgerii programelor de mentorat/ formare curentă ca o condiţie a obţinerii definitivării în învăţământ. - lipsa unor reglementări care să statueze colaborarea dintre metodicieni şi mentorii pentru stagiatură

„Linie cronologică” pentru relația mentor-stagiar LIGA MARGARETELOR

http://www.timetoast.com/timelines/1718041/

Prima întâlnire mentor - stagiar, față-în-față sau online (my ANIMOTO)

Consider deosebit de importantă prima intâlnire dintre mentor și stagiar. Ea trebuie pregătită în așa fel încăt să-i ofere stagiarului încredere entuziasm.

Link-ul spre preezentare : https://animoto.com/play/nzzU11hWTowJKdLZ9Sw15g

Evaluarea și notarea elevilor

Evaluarea  competențelor este continuă și încoporată în procesul didactic. Poate  fi făcută de profesor, de elevul însuși sau de colegi. Pentru o evaluare eficientă, avem nevoie de elaborarea unei strategii de evaluare. Aceasta vizează scopuri specifice, se aleg metode de evaluare și se stabilesc instrumentele de evaluare.

Despre evaluarea formativă:

·         Este tipul de evaluare care are loc înainte și pe parcursul unei unități de învățare, ajută la formarea unei înțelegeri cu privire la procesul de învățare în desfășurare.

·         Evaluarea formativă face parte din învățare și poate fi incorporată în activitățile de la clasă. Aceasta poate cuprinde: *observarea elevilor, *activitatea în care elevii își prezintă lucrările unii altora sau verificarea lucrărilor lor pe parcurs. Evaluarea se poate face atât de profesori cât și de elevi, pentru ei înșiși sau colegi.

·         Evaluarea formativă poate crește calitatea procesului de învățare a elevilor, fiindcă îi ajută pe profesori să înțeleagă ce știu ( ce nu știu) elevii și astfel să poată să facă schimbări în consecință în predare și învățare. Înțelegând mai bine ce știu elevii și cum se dezvoltă, profesorii își pot schimba practicile didactice, pentru a îmbunătății predarea și învățarea și a oferi feedback critic pentru ameliorare.

·         Evaluarea formativă în sine nu îmbunătățește totuși învățarea. Elevii învață mai bine când informațiile colectate din evaluarile formative sunt folosite constructiv pentru a răspunde unor nevoi individuale și a-i ajuta pe elevi să devină independenți.

( după cursul Evaluarea în școlile secolului XXI)

Necoferința - Eveniment online sincron

 

Liga margaretelor

LECȚIA PERFECTĂ -PROFESORI DEDICAȚI -ELEVI IMPLICAȚI

https://www.smore.com/may7c-lec-ia-perfect

Simonica Sonia Neagoe, Angela Rotaru, Florentina Păduraru, Olimpia Monica Butcovan, Elena Loredana Florea, Aurelia Berușcă, Diana Mioara Gheorghe și Andreea Alexandra Măcrineanu, Cristea Ileana 

 https://docs.google.com/presentation

 /d/1EKeSnKgbw48xDOjlQCKOgRDLd_OvKbHXpdv6qIPpcVE/edit#slide=id.g32918277f5_0_387

 

 

Ghid de supraviețuire

Întâmplări de când mentorii erau cadre didactice debutante, care pot fi motivante pentru actualii începători...

Disfuncționalități în sala de clasă - ADHD

Între 4% şi 6% dintre şcolari prezintă manifestări ale ADHD - această tulburare, tradusă ca sindrom al deficitului de atenţie şi al hiperactivităţii.

Din nefericire, multe cazuri rămân nediagnosticate şi netratate. Una dintre cele mai dificile probleme care se ridică în mod inevitabil în calea educatorului este legată de diagnosticarea ADHD. O diagnoză a acestui sindrom este multidimensională, implicând colectarea pe o perioadă relativ îndelungată a unor date de ordin medical, comportamental și educațional.

În clasa mea doar o fetiță este diagnosticată cu acest sindrom, are tratament și indicații terapeutice. În clasă mai sunt câțiva elevi, dar din păcate, părinții refuză să înceapă o investigație .

Un mod de a ajuta elevii hiperactivi să se implice în activitățile de la clasă este de a face informația, învățarea și activitățile didactice, interesante și pasionante.

Elevii hiperactivi au nevoie de sarcini de lucru și cerințe clar exprimate. Ambiguitatea sporește starea de agitație. Sarcinile au o limită de timp clară, scopurile, obiectivele sunt clar formulate și exprimate elevilor. Sancțiunile și premiile acordate sunt clar prezentate înaintea începerii activităților și sunt reamintite frecvent.

Cea mai dificilă condiție de îndeplinit este păstrarea calmului față de elev, indiferent de context și circumstanțe. Enervarea sau agitația cadrului didactic sporește hiperactivitatea copilului și accentuează simptomele și efectele ADHD.

Comunicarea cu părinţii

   Comunicarea între profesor şi părinte determină motivarea copiilor în învăţare, creşterea interesului acestora pentru studiu, pentru activităţile şcolare şi extraşcolare. Profesorii şi părinţii, împreună, ar trebui să îi sprijine pe copii în a-şi planifica activităţile, în a-şi dezvolta interesul pentru diferite domenii.
     Una dintre problemele care apar în relaţia profesor (diriginte) – elev este lipsa de implicare din partea părinţilor, distanţa tot mai mare pe care aceştia o păstrează faţă de şcoală. Şcoala ar trebui să se implice tot mai mult în atragerea părinţilor către ea, către profesori şi, în primul rând, către nevoile elevilor. Evoluţia copiilor trebuie urmărită constant, şi nu doar atunci când sunt probleme foarte mari. Astfel de momente tensionează foarte mult relaţia profesor – părinte şi, de foarte multe ori, dintr – o greşită gestionare a situaţiei pot duce chiar la destrămarea acesteia.
        Abordările contemporane în educaţie impun, ca şi condiţie obligatorie, ca profesorii să stabilească relaţii de cooperare cu părinţii elevilor, cu familiile acestora, rolul lor nelimitându-se doar la educaţia de la catedră sau din clasa.