De ce acest curs?
Elevii din 2020 vor fi cetățeni activi până în 2070, iar acum poate că ne este greu să ne imaginăm cum va fi lumea în care ei vor trăi activ. Însă, responsabilitatea noastră este tocmai aceasta, să îi pregătim acum pentru a trăi o viață împlinită și independentă în aceste timpuri necunoscute. Iar Covid-19 parcă ne aduce aminte de aceasta, nu credeți?
Parcursul lor școlar și profesional poate fi afectat de capacitatea lor de a utiliza tehnologia autonom. În programele și cercetările calitative derulate, am remarcat nevoia de a apropia lumile beneficiarilor noștri, a elevilor digitali de cea a profesorilor care doresc să se dezvolte și să realizeze activități didactice facilitate de tehnologie sau online, care integrează capacitatea creativă a elevilor de a folosi tehnologia pentru a se conecta la învățare continuă.
Cum învățăm: creier și emoții
Cu elevii mai mari puteți aduce în discuție metafora elefantului și călărețului, asociate cu informații despre zonele din creier și rolul lor. sursa: Vasile Brașovanu.
#2
Cu elevii mai mici puteți purta o discuție în jurul zonelor din creier care ne ajută să învățăm, sub forma unei povești cu personaje. Scopul în fiecare situație provocatoare ar putea fi: ”Cum să o liniștim pe Amy, astfel încât Șeriful Tex să ia cele mai bune decizii, iar Hippo să așeze organizat și pe termen lung cunoștințele în memorie. sursa afiș (traducere): blissfulkids.com
#3 Gândire critică și documentare
Împărțiți clasa în 3 grupe – o grupă va căuta informații despre păsări, cea de-a doua grupă va căuta informații despre viețuitoarele care trăiesc pe pământ, iar a treia despre viețuitoarele acvatice. Fiecare grupă va avea de cules informații care să răspundă la următoarele întrebări: Cât din activitatea creierului folosesc aceste viețuitoare și ce funcții pot accesa? Care sunt comportamentele cele mai des întâlnite în cadrul acestui grup de viețuitoare? Ce pot realiza acestea, iar oamenii nu? Cum își exprimă aceste viețuitoare emoțiile? Dacă viețuitoarele ar avea aceeași capacitate ca oamenii de a-și folosi creierul, cu cine te-ai împrieteni și care ar fi primele întrebări pe care i le-ai adresa?
Resurse:
- Video TED cu neurologul Vilayanur Ramachandran - 3 clues to understanding your brain // 3 indicii pentru a-ți înțelege creierul (subtitrat în limba română, 23 min 17 sec)
- Video TED cu profesorul de chimie Ramsey Musallam - 3 rules to spark learning // 3 reguli pentru învățare atractivă (subtitrat în limba română, 6 min 17 sec)
- Podcast MindArchitect cu Paul Olteanu (limba română)
- Cum învață oamenii cu Olimpia Meșa (limba română)
ROLUL EMOȚIILOR ÎN ÎNVĂȚARE
Activități practice de dus la clasă
Jurnalul emoțiilor (online și / sau față în față)
Propuneți-le elevilor să țină timp de o lună un jurnal care să fie ca un barometru al propriilor stări emoționale pe care le-au trăit la școală. La final de săptămână sau în cadrul orelor de dezvoltare personală ori dirigenție împărtășiți fiecare reflecții din jurnal. Propuneți-le elevilor să răspundă la următoarele întrebări:
- Ce culoare îi pot atribui emoției pe care am resimțit-o cel mai des la școală astăzi?
- În ce viețuitoare aș transforma-o (emoția) și care e motivul pentru care fac această alegere?
- Care a fost cea mai atractivă lecție de astăzi și ce am învățat din ea?
- În ce moment al zilei petrecut la școală am depus cel mai mare efort? Ce m-a motivat să fiu implicat/ă?
Naufragiul în echipă (față în față)
Setarea cadrului simbolic: pe un vapor, în mijlocul oceanului, se află un grup de exploratori dornici să descopere frumusețile ascunse ale lumii. În urma unei furtuni puternice vasul naufragiază. Din fericire, toți pasagerii supraviețuiesc, aceștia fiind duși de curenți pe o insulă uitată de lume. La câteva zile de la dispariția vasului, autoritățile trimit avioane de recunoaștere pentru a-i putea salva pe supraviețuitori. Aceștia aud unul dintre avioane și încep să se gândească la o strategie. Au acces doar la o porțiune cu nisip pe care pot scrie un mesaj din minimum 5, maximum 10 litere pe care speră ca pilotul avionului să îl înțeleagă și să îi salveze. Sarcină: pe o coală de flipchart întinsă pe jos elevii trebuie să scrie un mesaj de salvare folosind cu toții o singură cariocă de care se leagă câte o bucată de frânghie (ață) manevrată de fiecare participant. Elevii formează un cerc în jurul colii de flipchart pentru a manevra carioca.
Jurnalul de învățare al profesorului reflexiv, autor Vasile Brașovanu
Vă invit ca în acest an școlar gândurile cu privire la elevii cu care lucrați, pe care de multe ori le observați că vă inundă toată atenția, să le adunați și să le dați un glas structurat în acest instrument de învățare.
Cercetările în științele educației arată că atunci când un profesor își dezvoltă practicile de reflecție, își împărtășește experiențele de la clasă cu colegii, nivelul de stres se reduce, se eficientizează procesul de predare-învățare-evaluare, crește reziliența și starea de bine.
Curaj așadar să vă vulnerabilizați alături de oamenii în care aveți încredere, iar jurnalul să fie confidentul care să vă dea sentimentul că meseria pe care o practicați schimbă cu adevărat în bine viețile elevilor.
Ce este Growth Mindset
Pornind de la interesul pentru atitudinea studenților față de eșec, cercetătoarea Carol Dweck și echipa sa au descoperit că unii studenți își reveneau foarte repede după un eșec, în timp ce alții erau afectați profund până și de cele mai mici greșeli.
După studii asupra comportamentului a mii de copii în această privință, Carol Dweck a patentat termenii de Fixed Mindset și Growth Mindset pentru a descrie convingerile oamenilor despre învățare și inteligență.
Carol Dweck
este o cercetătoare pionieră în domeniul motivației, a reușitelor și succesului oamenilor (sau a absenței lor). Dweck este profesoară la Stanford și autoarea cărții Mindset, o lucrare clasică despre motivație și „mentalitate de creștere”. Munca ei are influență în rândul educatorilor și din ce în ce mai mult și în rândul liderilor de afaceri.
Câteva etape pe care să
le aveți în vedere în practica la clasă. Nu contează materia pe care o
predați, câte ore aveți cu elevii sau dacă sunteți singura persoană din
școală care face asta. Și nu contează de câte ori veți face greșeli.
Important este să fiți curioși, să fiți încrezători că puteți face asta
și să învățați din greșeli.
INTRODUCERE - Introduceți conceptul de Growth Mindset elevilor. Explicați ce înseamnă mindset și faceți distincția între cele două. Întrebați-i ce au înțeles și stimulați discuțiile și întrebările.
OBSERVARE - Creați o listă de afirmații specifice fiecărui tip de mindset. Afișați materiale vizuale despre aceste concepte pentru a fi la dispoziția elevilor. Creați cât mai multe contexte de reflecție și discuție despre acest subiect, indiferent de oră sau materie.
PUTEREA EXEMPLULUI - Împărtășiți elevilor despre experiența personală de schimbare a modului de gândire. Folosiți puterea lui “Încă”. Creați contexte de învățare de noi lucruri provocatoare. Susțineți elevii să se exprime despre cum este această experiență pentru ei.
PRACTICĂ -Încurajați-vă elevii. Folosiți corect feedback-ul (vezi Lecția 3.4 Cum dăm și primim feedback). Susțineți greșelile și eșecurile și încurajați elevii să le vadă ca o oportunitate de creștere și învățare. Practicați voi înșivă Growth Mindset!
Iată și câteva exemple de afirmații care să susțină dezvoltarea Growth Mindset:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu